Bibliotecă
Studii din reviste științifice și rapoarte instituționale, cu link către sursa originală. Filtrează după tip, temă, cultură, sistem de lucrare, zonă climatică, nivel și limbă.
Filtrare
150 de resurse din 150 · afișate 1–24 · pagina 1/7
Review MDPI despre practicile fermierilor europeni și provocările cercetării pentru sistemele organice cover crop–based no-tillage (terminare, buruieni, biomasă).
Sinteză a 51 de studii europene: eroziune, levigare de nitrați, sechestrare de carbon, biodiversitate și limite (competiție pe apă/nutrienți, economie).
Experiment de câmp: no-till crește stocul de carbon și azot (0–30 cm) fără diferență semnificativă de producție față de arătură; descompunerea resturilor e mai lentă în no-till.
Experiment pe termen lung (Brazilia de Sud): no-till încetinește descompunerea, reduce emisiile de CO₂-C față de convențional și legumele în amestec sprijină sechestrarea pe termen lung.
Studiu pe sisteme de soia (SUA, Mid-South): %OC mai mare în no-till și cu cover crops față de lucrare redusă / fără acoperire; relevanță pentru interpretarea C pe termen lung.
Impact pe biodiversitatea microbiană, enzime și distribuția C/N în agregate; susține ideea că NT+CC stabilizează carbonul, cu limite sub stres hidric scurt.
Simulare PESERA la scară UE (2020–2050): cover crops, lucrare redusă/no-till și mulci — efecte estimate pe eroziune și stocuri de SOC.
Review Frontiers: rate anuale de sechestrare pentru agroforestry, cover crops, leguminoase, integrare animale, fără chimizare intensă și no-till — pe teren arabil și viticol.
Sinteză a mecanismelor: selecție specii, durată de vegetație, terminare și riscul unor scăderi de stoc la adâncimi mai mari — relevant pentru zone uscate tip Dobrogea.
Review despre practici de sănătate a solului (lucrare redusă, cover crops, rotație, integrare animale) în climă uscată: potențial, bariere de adoptare și limite economice pe termen scurt.
Meta-analiză globală (Agriculture, Ecosystems & Environment): creșterea SOC e concentrată la 0–5 cm; contribuția la emisiile globale e modestă, dar beneficiile pentru calitatea solului sunt clare.
40 de publicații / 181 observații: cover crops cresc stocul de C (~12%, +1,11 Mg C/ha pe 0–30 cm); ferestrele de vegetație și biomasa anuală sunt predictori cheie.
Pagina oficială FAO: perturbare minimă a solului, acoperire organică permanentă (≥30%) și diversificarea speciilor — baza tehnică a agriculturii de conservare.
Raport tematic SOLAW despre alegeri critice pentru sisteme integrate, inclusiv agricultură de conservare și integrarea animalelor.
Experiment pe 3 ani: no-till crește numărul de specii AMF (Glomus dominant) și azotul disponibil; amestecurile de cover crops sporesc diversitatea față de monocultură.
Review asupra no-till / minimum-till, retenției de apă, agregatelor și biomasei microbiene; sinteză din literatură recentă despre calitatea solului.
Cadru conceptual + caz de fermă: pășunat rotațional, materie organică, protecție împotriva eroziunii și integrarea arborilor în sistem.
Impacturi asupra infiltrației, umidității, eroziunii și materiei organice; beneficiile măsurabile apar adesea după 2–5 sezoane.
Modelare RUSLE-GIS: scădere medie ~7,5% a ratei de pierdere a solului în primii ani de adoptare CA față de management convențional, în climă mediteraneană.
Sinteză globală: măsurile de prevenire/ameliorare a compactării sunt eficiente; no-till poate crește densitatea la suprafață dacă nu e gestionat traficul și resturile.
Studiu SOIL (Copernicus): NT+CC îmbunătățesc distribuția porilor și infiltrația; simulările dinamice arată disponibilitate mai bună a apei după irigare decât sugerează doar PAW static.
Experiment California (din 1999): lucrare redusă și/sau cover crops cresc C și N total, agregatele stabile în apă și infiltrația — cu cele mai mari efecte când sunt combinate.
Analiză CT cu raze X: după arătură, biopori noi apar din rădăcini și râme; pe sol nelucrat, rădăcinile acoperirii modifică în continuare arhitectura porilor.
752 comparații / 97 lucrări: CA crește cel mai mult SOC și TN la 0–15 cm; gunoiul + mineral-N și resturile de leguminoase au potențial mare de sechestrare.