Bibliotecă
Studii din reviste științifice și rapoarte instituționale, cu link către sursa originală. Filtrează după tip, temă, cultură, sistem de lucrare, zonă climatică, nivel și limbă.
Filtrare
11750 de resurse din 11750 · afișate 97–120 · pagina 5/490
Articol de poziție agronomică: regenerative trebuie definită prin rezultate măsurabile pe sol, apă și producție, nu doar prin etichete de marketing.
Propune cadre de măsurare pe mai multe scale: impactul regenerativ pe venit, mediu și comunitate nu se vede doar din probele de sol de pe un singur câmp.
Hartă bibliometrică a cercetării globale pe sechestrarea C în arabil: temele dominante, golurile geografice și tendințele de publicare din ultimele decenii.
Sinteză Forests: agroforestry-ul smallholder oferă beneficii de C, adaptare climatică și venituri diversificate, cu dovezi globale transferabile și peisajelor europene de câmpie.
Experiment în NE României: managementul conservativ cu cover crops crește SOC și ciclul fosforului față de erbicidare convențională, dar poate reduce potasiul dacă nu există aport organic suficient.
Meta-analiză pe 147 de studii: biocharul, gunoiul de grajd și îngrășămintele verzi dau cele mai mari câștiguri de SOC; lucrare de conservare și retenția resturilor au efecte moderate, dar consistente.
106 studii / 372 situri: cover crops scad levigarea de N și cresc sechestrarea de C, fără efect semnificativ pe N₂O direct; producția poate scădea ~4%, dar amestecurile leguminoasă–non-leguminoasă pot crește randamentul ~13%.
Sinteză a 86 de studii despre eșantionare, modelare, spectroscopie proximală și teledetecție pentru măsurarea SOC în scheme de carbon farming; propune un abordaj „System-of-Systems”.
Set de date pe 86 de câmpuri de grâu de toamnă (2021–2023): compară agricultura de conservare cu convenționalul pe practici, indicatori de sol și calitatea boabelor — perspectivă One Health.
Studiu în Brazilia subtropicală (no-till >30 ani): indicatorii fizici răspund puțin la diversificare, dar carbonul activ și disponibilitatea P/K cresc semnificativ — legea randamentelor descrescătoare.
Modelare spațială (Joniškis, 2019–2020): cover crops, no-till și retenția resturilor estimează creșteri SOC de 0,23–0,32 t C/ha/an, mai mari unde practicile se suprapun.
Review despre trecerea de la potențial la stocare verificată: cover crops, no-till/strip-till, resturi și limitele lor (competiție pe apă, compactare, incertitudine CarboSeq).
Experiment în Slovacia de Vest: solurile fine acumulează până la 50% mai mult Corg decât cele nisipoase; mazărea crește C total, amestecul diversifică C labil și agregatele mici stabile.
Trei cazuri (Grecia, Italia, Spania): livezi, măslini regenerativi și agroforestry acumulează 0,94–4,71 t C/ha/an pe termen scurt; pășunile convertite din pădure pot pierde C.
Analiză comparativă a politicilor de agroforestry: multifuncționalitate recunoscută, dar adoptarea rămâne scăzută; CAP și strategii forestiere acoperă parțial dimensiunile sociale și economice.
15 recomandări de politică pentru CAP: măsură unică pentru cinci practici AF (silvopastoral, silvoarabil, benzi lemnoase, forest farming, homegardens) eligibile și la Plățile directe.
Analiză pe experimente pe termen lung (>150 ani): FYM la doze mari poate depăși 7‰/an decenii la rând, dar ținta 4‰ pe 0–40 cm nu e generalizabilă fără inputuri organice substanțiale.
Două trialuri organice din Germania Centrală: combinația lucrare redusă + compost crește stocurile SOC pe 0–100 cm (+16% vs. arătură), dar subsolul rămâne neschimbat; mulciul singur nu are efect pe stocuri.
Două situri: după introducerea secarăi în rotație corn–soia–grâu deja no-till, schimbările de sănătate a solului și microbiom sunt mici pe termen scurt; locația domină asupra tratamentului.
Pe ferme cu no-till de lungă durată și SOM ridicat, cover crops nu au îmbunătățit semnificativ indicatorii sau producția; indicii SPI/SPEI pot explica riscul de pierdere de randament.
Review bibliometric pe 496 de publicații: plopul susține productivitate, sechestrare de C și biodiversitate, dar persistă lacune socio-economice și dezechilibre geografice de cercetare.
Evaluare națională: sechestrare medie −2,4 t CO₂/ha/an în biomasa aeriană a perdelelor; variație mare (−1,7…−6,4) după sit, specii și intensitatea recoltării.
Mediteranean, an 2 după aplicare: compostul (25 Mg/ha) dă cea mai mare producție (3,36 Mg/ha); biocharul la 30 Mg/ha crește TOC dar poate reduce randamentul față de compost.
Experiment pe 5–15 ani: biocharul din paie crește mai bine agregatele mari și calitatea humusului decât întoarcerea directă a paielor; FTIR arată mai mult carbon aromatic stabil.