Bibliotecă
Filtrate după tip: studiu științific. 24 rezultate pe pagină, cu link către sursa originală.
Filtrare1
11748 de resurse din 11750 · afișate 97–120 · pagina 5/490
Hartă bibliometrică a cercetării globale pe sechestrarea C în arabil: temele dominante, golurile geografice și tendințele de publicare din ultimele decenii.
Sinteză Forests: agroforestry-ul smallholder oferă beneficii de C, adaptare climatică și venituri diversificate, cu dovezi globale transferabile și peisajelor europene de câmpie.
Experiment în NE României: managementul conservativ cu cover crops crește SOC și ciclul fosforului față de erbicidare convențională, dar poate reduce potasiul dacă nu există aport organic suficient.
Meta-analiză pe 147 de studii: biocharul, gunoiul de grajd și îngrășămintele verzi dau cele mai mari câștiguri de SOC; lucrare de conservare și retenția resturilor au efecte moderate, dar consistente.
106 studii / 372 situri: cover crops scad levigarea de N și cresc sechestrarea de C, fără efect semnificativ pe N₂O direct; producția poate scădea ~4%, dar amestecurile leguminoasă–non-leguminoasă pot crește randamentul ~13%.
Sinteză a 86 de studii despre eșantionare, modelare, spectroscopie proximală și teledetecție pentru măsurarea SOC în scheme de carbon farming; propune un abordaj „System-of-Systems”.
Set de date pe 86 de câmpuri de grâu de toamnă (2021–2023): compară agricultura de conservare cu convenționalul pe practici, indicatori de sol și calitatea boabelor — perspectivă One Health.
Studiu în Brazilia subtropicală (no-till >30 ani): indicatorii fizici răspund puțin la diversificare, dar carbonul activ și disponibilitatea P/K cresc semnificativ — legea randamentelor descrescătoare.
Modelare spațială (Joniškis, 2019–2020): cover crops, no-till și retenția resturilor estimează creșteri SOC de 0,23–0,32 t C/ha/an, mai mari unde practicile se suprapun.
Review despre trecerea de la potențial la stocare verificată: cover crops, no-till/strip-till, resturi și limitele lor (competiție pe apă, compactare, incertitudine CarboSeq).
Experiment în Slovacia de Vest: solurile fine acumulează până la 50% mai mult Corg decât cele nisipoase; mazărea crește C total, amestecul diversifică C labil și agregatele mici stabile.
Trei cazuri (Grecia, Italia, Spania): livezi, măslini regenerativi și agroforestry acumulează 0,94–4,71 t C/ha/an pe termen scurt; pășunile convertite din pădure pot pierde C.
Analiză comparativă a politicilor de agroforestry: multifuncționalitate recunoscută, dar adoptarea rămâne scăzută; CAP și strategii forestiere acoperă parțial dimensiunile sociale și economice.
15 recomandări de politică pentru CAP: măsură unică pentru cinci practici AF (silvopastoral, silvoarabil, benzi lemnoase, forest farming, homegardens) eligibile și la Plățile directe.
Analiză pe experimente pe termen lung (>150 ani): FYM la doze mari poate depăși 7‰/an decenii la rând, dar ținta 4‰ pe 0–40 cm nu e generalizabilă fără inputuri organice substanțiale.
Două trialuri organice din Germania Centrală: combinația lucrare redusă + compost crește stocurile SOC pe 0–100 cm (+16% vs. arătură), dar subsolul rămâne neschimbat; mulciul singur nu are efect pe stocuri.
Două situri: după introducerea secarăi în rotație corn–soia–grâu deja no-till, schimbările de sănătate a solului și microbiom sunt mici pe termen scurt; locația domină asupra tratamentului.
Pe ferme cu no-till de lungă durată și SOM ridicat, cover crops nu au îmbunătățit semnificativ indicatorii sau producția; indicii SPI/SPEI pot explica riscul de pierdere de randament.
Review bibliometric pe 496 de publicații: plopul susține productivitate, sechestrare de C și biodiversitate, dar persistă lacune socio-economice și dezechilibre geografice de cercetare.
Evaluare națională: sechestrare medie −2,4 t CO₂/ha/an în biomasa aeriană a perdelelor; variație mare (−1,7…−6,4) după sit, specii și intensitatea recoltării.
Mediteranean, an 2 după aplicare: compostul (25 Mg/ha) dă cea mai mare producție (3,36 Mg/ha); biocharul la 30 Mg/ha crește TOC dar poate reduce randamentul față de compost.
Experiment pe 5–15 ani: biocharul din paie crește mai bine agregatele mari și calitatea humusului decât întoarcerea directă a paielor; FTIR arată mai mult carbon aromatic stabil.
1014 seturi de date: întoarcerea paielor crește SOC (+10%) și producția (+8,6%); no-till crește SOC (+2,9%), reduce emisiile (−18%), dar poate scădea producția (−3,9%); combinația e aditivă pe C.
Experiment de câmp: paiele de cereale reduc cel mai mult mineralizarea netă de toamnă, dar impactul pe levigare e mic pe fereastra studiată; retenția resturilor rămâne practica de bază.