Bibliotecă
Filtrate după tip: studiu științific. 24 rezultate pe pagină, cu link către sursa originală.
Filtrare1
11748 de resurse din 11750 · afișate 73–96 · pagina 4/490
No-till reduce emisiile de N₂O cu 40–55% față de convențional; secara versus măzăriche reduce N₂O cu 20–36%; SOC crește cu ~28% în 0–5 cm.
Radiografie a rotațiilor din fermele românești înaintea eco-schemelor: predomină rotații scurte cerealicole–oleaginoase, cu spațiu limitat pentru diversificare.
Perspectivă pe carbon farming în Americi: solurile vii, biodiversitatea și integrarea animalelor sunt condiții pentru sechestrare credibilă, nu doar creditarea C.
Sistem Mid-Atlantic: terminația cover crops și semănatul direct permit porumb și soia organice fără arătură, cu management intens al buruienilor și biomasei.
Metoda de terminare (erbicide, rolă, încorporare) schimbă comunitățile microbiene din rizosferă; alegerea terminației nu e neutră pentru biologia solului.
Meta-analiză IOP: lucrare redusă și lucernă/ierburi cresc SOC; cover crops nu arată efect clar pe SOC; producția nu scade în medie.
Cover crops sub lucrare de conservare îmbunătățesc proprietățile solului și pot susține producția de cereale când biomasă și terminația sunt bine gestionate.
Sondaj și analiză: fermierii văd beneficii pe eroziune și sol, dar citează costuri, timp și terminația ca bariere majore la adoptare.
Practici climate-smart (lucrare redusă, cover crops, rotații) restructurează comunitățile fungice și îmbunătățesc indicatori fizico-chimici ai solului.
În livadă: densitatea aparentă scade cu 0,07–0,08; porozitatea crește cu ~3%; nutrienții se îmbunătățesc din anul 2–3 de cover crop și mulci.
Amestecul măzăriche–soia dă cea mai mare diversitate fungică; măzăriche–secară suprimă patotrofele asociate culturii continue de cereale.
Review: cover crops în livezi și plantații lemnoase restructurează microbiomul rizosferic, cu potențial de a sprijini sănătatea arborilor și ciclul nutrienților.
Comparație europeană: intensificarea agroecologică îmbunătățește structura solului și dinamica C, dar traiectoriile diferă între sistemele de cultură și regiuni.
Pe pante, sechestrarea SOC în no-till poate fi supraestimată cu ~0,11 Mg/ha/an dacă eroziunea și redistribuția nu sunt luate în calcul.
Analiză UE: comunitățile microbiene pot media compromisul dintre acumularea de C și emisiile de N₂O/CH₄; practicile trebuie evaluate pe balanță netă de GHG.
Experți locali din Bihor: agroforestry pe câmpie are potențial pentru adaptare climatică, biodiversitate și diversificare economică, cu bariere de cunoaștere și cost inițial.
Sinteză actualizată: stabilizarea C trece prin protecție fizică, asociere minerală și biomasă microbiană; practicile regenerative acționează pe aceste căi în soluri temperate.
Caz Ungaria: lucrare redusă, cover crops și rotații diversificate sunt strategii-cheie pentru conservarea și creșterea SOC în condiții pedoclimatice apropiate de vestul României.
În Transilvania, pajiștile stochează cu 45% mai mult carbon decât terenurile arabile; peisajele tradiționale sunt rezervoare importante de SOC.
Comparație no-till vs. integrare cultură–animale: ICL și NT cresc stocurile și îmbunătățesc distribuția fracțiilor organice față de convențional.
În nordul Germaniei, introducerea animalelor în rotații furajere–cerealicole îmbunătățește ciclul nutrienților și potențialul de sănătate a solului față de sistemele pur vegetale.
La conversia pe mai multe culturi, indicatorii de sănătate a solului se îmbunătățesc rapid și substanțial când se trece de la convențional la pachet regenerativ.
Articol de poziție agronomică: regenerative trebuie definită prin rezultate măsurabile pe sol, apă și producție, nu doar prin etichete de marketing.
Propune cadre de măsurare pe mai multe scale: impactul regenerativ pe venit, mediu și comunitate nu se vede doar din probele de sol de pe un singur câmp.